Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin

În perioada 28 ianuarie-3 februarie 2018 comunitatea medicală din republică marchează Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin, cu scopul de a spori conștientizarea publică în vederea prevenției cancerului cervical. În acest context, reprezentanți din domeniul educației, al sănătății și al societății civile întreprind mai multe acțiuni de informare a populației şi oferă asistenţă de profil.

Cancerul de col uterin este o afecțiune malignă a celulelor ce acoperă întreaga suprafaţă a acestuia. Patologia apare mai frecvent la femeile active din punct de vedere sexual, care au vârsta peste 30 de ani. Această maladie poate determina apariţia metastazei în ganglionii limfatici de la nivelul pelvisului şi, cu o frecvenţă redusă, la nivelul plămânilor, oaselor şi ficatului, fapt datorat reţelei limfatice bogate pe care o are uterul.

Cancerul cervical reprezintă a doua cauză de deces al femeilor, după cancerul mamar, din acest motiv devenind o problemă de sănătate publică atât în țara noastră, cât și în Europa. În acest an, tematica principală este prevenția, bazată pe două elemente principale – vaccinarea și controlul regulat – care pot reduce semnificativ riscul apariției bolii. Importanţa prevenirii cancerului de col uterin este cu atât mai mare cu cât statisticile spun că la fiecare 18 minute se înregistrează o altă victimă a acestei forme de cancer.

Principalele simptome ale acestei maladii sunt: modificări semnificative ale ciclului menstrual sau sângerare vaginală; durere în momentul contactului sexual (dispareunia); sângerarea cervixului în timpul contactului sexual sau în momentul inserării diafragmei; secreție vaginală anormală, prezentă în cantitate mare și uneori amestecată cu firișoare fine de sânge.

Cea mai frecventă cauză a apariţiei cancerului de col uterin este virusul papilloma uman (HPV). Virusul papilloma uman este una din cele mai răspândite infecţii cu transmitere pe cale sexuală şi cunoaşte o varietate de peste 100-120 de forme. De cele mai multe ori, infecţia este asimptomatică, iar durata medie de contagiune este de 8 luni. Se estimează că una din trei femei va contracta o infecţie cu HPV în doi ani de la începerea unei vieţi sexuale regulate.

De regulă, cancerul de col uterin se dezvoltă în mai mulţi ani. Înainte de dezvoltarea maladiei, celulele colului uterin arată deseori schimbări, cunoscute ca neoplazia cervicală intraepitelială, deţinând o afecţiune precanceroasă. Afecţiunile precanceroase nu implică un risc imediat pentru sănătate, însă în viitor acestea pot dezvolta cancer complet avansat. Alt factor de risc important, care înlesneşte dezvoltarea cancerului de col uterin, sunt contactele sexuale cu parteneri multipli, fapt corelat cu posibilitatea de infecţie cu HPV. Astfel, femeile care încep viaţa sexuală la o vârstă fragedă şi care au avut mai mulţi parteneri sexuali cu o istorie medicală îndoielnică sunt predispuse la infecţia cu HPV şi, implicit, la facilitarea apariţiei cancerului de col uterin.

Infecția cu Chlamydia este un alt factor de risc pentru cancerul de col uterin. Studiile au demonstrat că multe dintre cazurile diagnosticate cu acest tip de cancer au fost depistate în cazul femeilor supraponderale.

Anticoncepționalele folosite pe o durata mai mare de cinci ani și un istoric de sarcini multiple se numără printre cauzele apariției cancerului de col uterin. De asemenea, un risc mai crescut îl au femeile fumătoare. Acest lucru se datorează efectelor dăunătoare ale substanțelor chimice din tutun asupra celulelor colului uterin. Sistemul imunitar slăbit – care poate fi rezultatul folosirii unor anumite medicamente, cum ar fi medicamentele imuno-supresoare folosite pentru a împiedica respingerea organelor donate, sau ca rezultat al unei afecţiuni precum HIV/SIDA. Copiii (riscul este cu atât mai mare cu cât aveţi mai mulţi copii) – femeile care au doi copii prezintă risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin spre deosebire de femeile care nu au deloc copii.

Apariţia cancerului de col uterin poate fi controlată prin câteva măsuri de protecţie, cum ar fi prin efectuarea regulată a testelor ginecologice şi prin controlul dietei. Controlul ginecologic sistematic şi efectuarea testului Babeş-Pananicolau sunt măsuri de prevenţie şi protecţie împotriva infecţiilor ginecologice, în general, şi a cancerului de col uterin, în particular pentru femeile asimptomatice cu vârstă mai mare de 20 de ani. Testul Papanicolau poate identifica modificările patologice ale colului cervical, astfel că acestea pot fi tratate înainte de instalarea şi dezvoltarea cancerului.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, vaccinul anti-HPV este metoda de prevenție primară împotriva cancerului de col uterin. Vaccinarea anti-HPV conferă un grad ridicat de protecție împotriva displaziei de col uterin, cancerului de col uterin (atât față de carcinomul cu celule scuamoase, cât și față de adenocarcinom), dar poate oferi protecție și față de neoplasmul anal, orofaringian, vulvar, vaginal și penian.

Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin a fost lansată în  anul 2007 de Asociația Internațională de Prevenire a Cancerului Cervical (International Cervical Cancer Prevention Association). Republica Moldova a aderat la această organizație în 2009. Din această perioadă, în Republica Moldova se organizează un şir de evenimente (flashmob-uri, webinare și campanii de sensibilizare pe rețelele de socializare), cu scopul de a informa și sensibiliza femeile privind importanța măsurilor de prevenire și depistare precoce a cancerului de col uterin.

Sursa: IMSP Institutul Oncologic

Conferința de lansare a Săptămânii de prevenire a cancerului de col uterin (Video)

Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin (Prezentare PowerPoint)

Cancerul de col uterin și cancerul cervical poate fi prevenit datorită vaccinării împotriva HPV (Spot video)